greul educației cade pe obiecte.
simulacrele te fac liber de mic,
atât de liber,
că replicile spontane cu primii tăi prieteni (imaginari, cum altfel?)
sperie orice părinte: nu știe dacă se anunță un viitor strălucit pe comunicare,
sau riscul celui mic de-a rupe contactul cu lumea
în multiplicări identitare.
atunci ești tu însuți, când nu ai voce proprie, când nu aspiri la gen, statut, categorie
și poți fi oricine.
manechinele te învață să acorzi primul ajutor,
ele ți-arată sânii perfecți în vitrine,
te scapă de imaginea mamei.
lucrurile nu se opresc aici: Barbie va scoate femininul din standardul tot de ea impus,
își va politiza corect produsul
cu pete de vitiligo, le va priva de păr, „după chipul și asemănarea”.
continuăm asumarea efortului pe drumul nobil
al incluziunii, scrie în comunicatul oficial.
greul educației cade pe obiecte, tot mai atinse
de (d)efectele minții vinovate.
acomodați-vă vizual și tactil
la anomaliile cromozomiale.
iubirea reală de aproape
are nevoie de testări și testere,
nu de tradiția eșuată
din biblie.