și totul va fi roz

realismul celor care râvnesc la fructul oprit de birocrație și alte forme perverse de guvernare
a fost cultivat timp de 200 de zile, cu acordul scris al Primăriei. fețele s-au mai relaxat odată cu anotimpurile, nu mai au rigiditatea unui adevăr fără consecințe.
vacanța parlamentară ne-a lăsat fără obiectul muncii. chiar dacă luăm temporar pauză de la protestul prin tăcere, unii vor bântui Zona liberă de corupție, cu vigilența intrată în sânge
și într-o bună zi, totul va fi roz, așa cum a fost dintotdeauna, rozul e cel mai vechi pigment biologic de pe Pământ, conform ultimelor date științifice.
15 minute pe zi, imprimate în memorie de clopotele Bisericii Evanghelice, care ne dăduse curent într-o noapte de decembrie, adevărata lumină la minus 10 grade pentru cei vulnerabili ca niște frigidere cu ușile uitate deschise
și chiar dacă s-a șters referința biblică, bătăile sunt aceleași, nu suferă interpretările imnului național de către soprane invitate să îl personalizeze la te miri ce inaugurări sau sărbători national(ist)e. consecvența câștigă în fața improvizației.
între noi și sediul P.S.D. este suficientă distanță pentru libera circulație și riposte pătimașe (Dragnea, my love!, La muncă, sorosiștilor!),
pentru oameni potriviți și potrivnici. noroc că Zona a fost revendicată de cine trebuie.