2

octombrie 21, 2020 by admin

o nouă lumină sezonieră peste garajele cu table de azbest, în improvizații periferice,
roșcată, insidioasă ca o pulbere fină de cărămidă, exclusă din orice proiect de construcție
și nimeni n-o declară muribundă. doar e iarnă, e doar iarnă, zice autosugestia.
se scurge ulei din mașinile proaste,
urina din rinichii plini de alcool e pe toate gardurile.
nu poți ocoli mereu voma lăsată de excese.
avem cele mai neprietenoase orașe,
un loc rece de care să-ți sprijini capul, nu:
chiar și faianța unui spital de provincie neschimbată de zeci de ani
e bună, la o adică, pentru contactul cu realul
în momente cheie.
migrenă cu aură, sfinți nu.
mă miră propriul conservatorism, blocat într-un decor a la Hopper.
am rămas cu voyeurismul intact, în breșe e mai bine decât în epicentru
with the sin of not living enough.
tu, definește-ți statutul
sau ce a mai rămas din tine, din „tu”:
spectrul.
temperatura-i potrivită pentru aburi,
fumuri.
respiri profesionist, cum ai învățat în orele de sală,
te uiți la aerul din tine
cum iese fără să te părăsească.

George Shaw, It is all the same to me

George Shaw, Ash Wednesday
George Shaw,


2 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

martie 2021
L Ma Mi J V S D
« feb.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Comentarii recente