acolo

0

februarie 23, 2018 by admin

acolo unde mi-ar plăcea să mă reculeg, dacă nu s-ar afla atât de departe de casă,
e un teren viran. loc comun cât vezi cu ochii, la fel de potrivit și pentru extindere, și pentru abandon.
nu cultiva și nu completa câmpul cu nimic, lasă-l în plata Domnului, îi spun semenului meu
mai abstract, în nepăsarea lui, decât autoritatea locală, care are planuri mari cu orice suprafață neîntabulată
fără să ofere soluții. lipsește același factor vital: verdeața, de care depind coloritul dorsal al pământului, aerul respirabil și bruma de misticism invocat de globe trotteri.
cei cu viziune antreprenorială știu să demonteze cu argumente rezistența Greenpeace:
„filială“ este cuvântul cheie în locul vechii ciuperci după ploaie
iar „utilitățile“, ultimele pe listă.
mocirla rămâne nealterată în noile zone rezidențiale. te afunzi în ea
ca în preistorie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

artist: Nicolae Comănescu


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

august 2018
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Comentarii recente