there is no other side now, just home,
o grămadă de timp liber, trafic nelimitat pe telefon,
și-un blog clandestin.
dacă vrei să mă cunoști, caută-mă acolo unde nu mă citește nimeni cunoscut,
unde pot să defulez pentru o cauză onestăfunestă.
cu voi mă simt cel mai liber, cei care nu știți mai nimic despre mine,
și nu faceți legături între ceea ce spun și referințe ofensatoare la realitate.
nu se mai trece linia, chatul e noua sinceritate, istoricul, noua autobiografie.
editez confidențialitatea, confidențele, încalc protocoale,
mă reproduc în ferestre simultane (curaj sau pură plăcere de dezintegrare?)
înghițitul în sec, pulsul accelerat, tracul comunicativ dispare
în imersie și expandare. accesele de furie rămân aici, în aer, netastate.
afară e-o luptă pe viață și pe moarte. aici, emoții mici, melanj de plictis și caterincă, penibil și joacă, nici un strop de frică.
am timp să mă gândesc la cum aș vrea să fiu și nu pot fi, cu marje de eroare știute doar de mine,
grimasa-i pentru fața nespălată, nefardată
pe care nu mi-o vezi niciodată pe viu,
preafericitule!