apocalipsa nu mai înseamnă sfârșit:
neputința de autodistrugere
e mai rea decât orice potop, orice pârjolire
cu care ne-a speriat tradiția biblică.
nu numai că plasticul nu se scufundă, nu se descompune,
revine pe țărmuri ca o bântuire.
apocalipsa e agresarea materiei create de om
care se-ntoarce împotriva omului
într-o continuă reversibilitate.
apocalipsa e opțiunea Incorrect
devenită Autocorrect
în tentativa noastră de resetare.
aud că-n viitorul destul de apropiat,
bătrânețea va fi manipulată genetic:
vai de noi, cei care vom trece testul timpului.
adio maturitate, adio evoluție
în noua eră a antropocenului
fără moarte din cauze naturale.