Yoan Capote, Open mind (barricades)

Chiar dacă în arta contemporană materialul prevalează în fața ideii, aici are o semiotică foarte clară: Mintea este o structură spațializată dialectic, deschidere ambientală și configuraţie de baricade, în același timp. Teritorialitatea ei se defineste prin plasticitate vs. rigiditate. Gardurile metalice sunt dispuse după conformația labirintului cerebral, fără de care căutarea sau ieșirea ar fi de neconceput. Destuparea implică efortul unei ieșiri pe care nimeni și nimic nu ți-o garantează în plan psihic, dar concepţia artistului face din mentalul nostru o realitate mai uşor de acceptat şi receptat pentru a schimba ceva în relaţia dificilă cu noi înşine. Cu toate astea, tipul de gard folosit (zis de protecție) ne provoacă mai mult disconfortul pentru că definește și raportul nostru cu exteriorul, cu un eveniment la care participăm în calitate de potențiali agenți ai dezordinii. Ca orice obiect artistic autentic, Mintea devine un pretext pentru meditație. Mai mult decât atât, nu poate fi neglijată nici experiența senzorială pe care o propune. Văzută de sus, instalatia pare neclară din cauza barelor verticale ale gardurilor care delimitează circumvoluțiunile. Efectul de blurare nu este gratuit, ci induce posibilitatea unui defect de vedere, punând sub semnul incertitudinii însuși actul nostru perceptiv. Dubitare, ergo sum. La nivelul solului, receptorului i se solicită simţul tactil în timp ce se plimbă pe sub și printre bariere pentru a anula distanţa dintre el si artist și pentru a testa, după bunul plac, infrastructura metalică. Aşadar, Mintea este eminamente o dimensiune explorabilă în orice direcţie şi pe traseul ales exclusiv de receptor, care poate începe de oriunde vrea. Un alt aspect important al instalaţiei are în vedere natura conflictuală a planului mental: gardul, baricadă mobilă şi provizorie specifică mediului urban, amplasată și deplasată în contextul unor manifestări cu/în public, poate fi uşor înlăturat printr-un act imprevizibil de forță, de călcare, la propriu, în picioare (fie dintr-un impuls revoluționar, fie dintr-unul anarhic), care duce, inevitabil, la confruntarea cu forțele de ordine sau cu orice altă formă de establishment.

Instalația lui Yoan Capote propune urgența unei minți (d)eliberate, în stare să se obiectiveze (la limită, să se obiectualizeze), cu atât mai mult cu cât artistul este de origine cubaneză iar arta sa are o profundă implicație politică.