Chiar și pe fețele acoperite cu mască se poate vedea nerăbdarea de-a uita mai degrabă decât de-a învăța, de parcă mintea ar putea concura cu delete-ul din tastatură care-ți rezolvă instant problema. COVID va glisa mult și bine pe ecranul mental după ce-ai dezactivat toate newsletter-ele și te-ai vaccinat de două ori.
Fiecare încearcă să scape cum poate de stocul excesiv de amintiri: schimbi discursul confesiv într-unul publicitar, crești calitatea peste noapte, tranzacționezi în felul tău mai mult sau mai puțin abil, golești paharul ca să-l umpli la loc ca pe un rezervor, falsifici kilometrajul să poți demara în trombă de la zero, chiar dacă știi că vei ajunge din nou la capătul unui alt an, pe un munte mai înalt de greșeli decât ultimul, o Casandra transpirată pe reduta propriilor reziduuri care n-au mai încăput de mult sub preș, cu cei mai toleranți pescăruși țipând de bucuria noii tale oferte, mai tentantă decât groapa de gunoi a orașului, în anomalia termică pozitivă.