cursă
0august 1, 2017 by admin
ti-aş da afecţiunea fără plural
şi toate afecţiunile organice
care mă fac om.
nu găsesc momentul. eşti greu de oprit, mereu în tranzit
între convenţie şi contravenţie.
când te împotmoleşti, o iei mereu de la capăt
dar la alt nivel.
fugi de adevărul care nu poate fi prizat.
teama comite sperjur, dă vina pe imaginaţie,
pe inconştienţă,
pe cursele nebune de maşini iniţiate de o fată foarte frumoasă.
contemplaţia trebuie mereu păzită
de zâmbet:
afară plouă cu găleata, curentul va ceda la un moment dat,
vei avea timp de o cafea cu mine
până ce sesiunea întreruptă
se va restaura
Category Uncategorized | Tags:
Lasă un răspuns